Journal Quotidien

Românie, dulce Românie

În autobuz. Îngrămădeală mare ca de obicei. Un individ stā comod pe scaun şi palavrageşte. Cât am putut eu să “prind” între stații:
” -Da! Da…ce să fac? Da.. bineînțeles că mă duc.Păi omul are nevoie să i se facă treaba şi eu am nevoie de bani. Ştii cum e …fiecare cu treaba lui. Eu am nevoie de bani, de aia mă duc.Iar omul are nevoie să …Omul are nevoie să i se facă treaba. Da, eu am nevoie de bani. Am şi eu treburile mele, socoteli, , vreau să mă duc la mare!
Ei, am bani dar mai vreau ! Să mă duc şi eu la mare.
E o pescărie acolo (am presupus că la mare)… 30 de milioane pe lună! ”
Eu trebuie să cobor aici.Aş fi vrut să mai pot sta, sa aud ce anume se face la o pescărie unde salariul e de 3000 de Ron.
Şi mai important, în ce “lume” din România se câştigă 3000 pe lună la o pescărie ?
Sau na, o fi altfel de pescărie… caz în care plata ar fi cam…mică.Hai să fim serioşi!
Laudă-mă gurā că stăpânul… stăpânului i-au murit lăudătorii !!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s