Journal Quotidien

Dragă prietenă…

friendship-messages

Astăzi, după o zi cu nimic deosebită de celelalte, mergând agale pe drumul spre casă, aşa…deodată, din nu ştiu ce motiv, mi-am adus aminte de tine şi de prietenia noastră.

Mi-aduc aminte, deşi eram mici,  de prima noastră ceartă, când ţi-am promis gumă de mestecat în schimbul unei mingi de ping pong. Bineînţeles că mingea ta de ping pong arăta atât de interesant şi eu o doream atât de mult încât nu a mai contat că nu aveam de unde să  îţi dau gumă de mestecat. Mamele noastre s-au întâlnit atunci pentru prima oară ca să ne împace. De atunci însă, de foarte puţine ori ne-am mai certat şi pe lângă faptul că am rămas prietene, tu mereu ai rămas lângă mine şi de partea mea,mai ales când ceilalţi copii ori nu se jucau cu mine, ori ma luau în râs.

Mi-am amintit de ieşirile noastre ‘afară’ , când vorbeam despre verzi şi uscate, despre şcoală şi despre profesori,despre desenele animate preferate,despre copiii din cartier, despre necazurile noastre atunci când eram aspru pedepsite pentru o săptămână pentru ceva ce nu am făcut cum trebuie sau am făcut in exces( în special eu ). Mi-am amintiti de o dimineaţă când am venit la tine ca să mergem împreună la scoală şi mi-a dat mama ta să manânc brânză cu mămăliguţă :) 
Nu ştiu de ce tocmai azi,  dar aşa, din senin, mi-am amintit de tine şi mi s-a făcut dor de copilărie şi de noi.
Cum aveam noi locul secret în care ne puneam scrisori şi cum aveam noi semnalul nostru prin care ne găseam, oriunde în cartier. Cum am decis noi să remodelăm scara blocului  recolorându-i peretele cu o cutie întreagă de cretă colorată ( încerc să îmi amintesc cine a fost capul răutăţilor) şi ce am muncit a doua zi la spălatul ei.

Cum jucam badminton in zilele fără vânt cu tine, cu Alex şi cu sor’mea şi ni se părea ziua aşa de scurtă. Cum pierdeam verile pe afară, pe pături, la soare… Pentru acestea şi în amintirea multor altora vreau să îţi mulţumesc şi să îţi spun că mi-e dor.

Advertisements

4 thoughts on “Dragă prietenă…”

  1. citind aceste randuri mi s- a facut pielea gaina ca atunci cand asculti o

    muzica buna care te transporta in cele mai frumoase locuri . Da , desi poate am avut unele neajunsuri , am avut o copilarie frumoasa, plina de sclipiri si de momente sincere de prietenie. Ma faci da rosesc cand imi multumesti ptr ca nu stiu cine cui trebuie sa-i multumeasca ?!?!?! Te pup si abia astept sa ne vedem sanatoase….

  2. Mhm, când mă gândesc la copilărie, numele tău este primul care imi sare în minte. Şi numele tău descrie tot ce a avut importanţă pentru mine atunci. Cred că mulţumirea îi revine mai mult Cerului că ne-a oferit prezenţa celelilalte şi ne-a dat inimi sincere în care să se nască o prietenie de neuitat. :) Pe când ne vom revedea, sănătoase, bineînţeles! :)

  3. Da, copacul din spatele blocului, adus de spate şi în care ne căţăram ca nişte maimuţele . :)
    Şi banca de piatra care era aşa de rece şi ţinea răcoare vara când ne jucam de-a mama şi de-a tata, sau de-a aprozarul… sau jucam cărţi ore întregi. :)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s