Scriptorium Bibliae

a fi sau a nu fi…

Am auzit de curând de o conferinţă locală organizată de o biserică din Iaşi, care avea să atingă subiectul căsătoriei şi a celibatului. Care ar fi, alegerea cea mai bună, pentru acei creştini care încă nu au făcut acest pas “decisiv”? Conferinţa a fost accesibilă tuturor din Moldova, drept pentru care au venit şi din alte oraşe.
Eu, nu am avut posibilitatea să merg, pentru că aveam alte angajamente însă, am întrebat pe cineva despre care ştiam că s-a dus, să îmi spună cum a fost. Şi pe lângă ideile bune şi folositoare care s-au spus, la una din grupele de discuţii, am auzit despre un mic incident care mi-a atras atenţia în mod deosebit.
De obicei nu fac asta. Să mă apuc să judec vorbele altora pentru simplul fapt că nu sunt de acord cu spusele lor. Cred că fiecare are dreptul şi liberatea să creadă ce doreşte. Fie el penticostal, ateu, ortodox, sau ce-a fi. Însă de data aceasta am gândit că este o temă care merită puţină dezbatere. Sau măcar o umilă părere personală, pe care -bineînţeles, nu vreau să o impun nimănui.

Un anume tânăr, la această discuţie, întreabă cum poate şti cineva că persoana cu care se va căsători (dacă a ales-o deja) este cea hotărâtă de Dumnezeu pentru tine? O întrebare foarte legitimă, cred eu.
Răspunsul care a venit, foarte categoric, a fost că Dumnezeu nu ştie ce are să se întâmple dinainte ca un lucru să se întâmple. Că dacă ar fi aşa, am fi nişte păpuşi cu sfori într-un teatru ieftin de Caragiale.
În plus, Dumnezeu a avut poate în vedere anumite excepţii, dar noi, oamenii de rând, oamenii obişnuiţi, nu suntem excepţii, deci să nu avem pretenţia că suntem “buricul pământului” şi că am putea fi asemenea cu Moise, Iosif, Iacov, Daniel, Ghedeon, Pavel, Petru şi mulţi alţii.

Dumnezeu, cu toate calităţile şi atribuţiile lui de Dumnezeu, NU ŞTIE ce are să se întâmple dinainte?
E adevărat că în Biblie sunt multe versete care pot fi interpretate şi pro şi contra.
“Şi pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a şi chemat” .Acesta este doar un exemplu, din care putem înţelege ce vrem.
Dumnezeu, nu ţine cont de nimic şi dă mântuire cui vrea El, cui hotărăşte El.

Romani 8.30, scos din context ne face să înţelegem că Dumnezeu pe unii i-a hotărât să îi proslăvească(să îi mântuiască). Iar pe alţii nu. Citit în contexz însă, vedem că Dumnezeu este bun. Şi încă, Dumnezeu este Dumnezeu.

Căci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a şi hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentruca El să fie cel întîi născut dintre mai mulţi fraţi.Şi pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a şi chemat; şi pe aceia pe cari i -a chemat, i -a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihăniţi, i -a şi proslăvit.

Dumnezeu, in Atotputernicia lui, Atotcunoaşterea Lui, ca un Dumnezeu care stă înafara timpului şi a spaţiului în care suntem noi închişi, de acolo El poate vedea tot ce se întâmplă, de la Alpha până la Omega.
În acelaşi moment, Dumnezeu poate să îl vadă pe Adam, gol în grădină, ascunzându-se pentru că nesocotise porunca Creatorului Său, îl vede şi pe Iona în burta peştelui, după ce a încercat să fugă de lucrarea la care fusese chemat. Îl vede pe Isus răstignit pe o cruce, cerând să bea şi totodată, vede sfârşitul tuturor lucrurilor care vor sa vină.

Dumnezeu vede timpul-trecutul şi viitorul- şi îl vede cu toate variaţiile lui, în funcţie de ceea ce alegem noi.Pentru că El este Atotştiutor. Asta nu înseamnă că dacă ştie totul şi controlează totul. Preştiinţa lui Dumnezeu se referă la faptul că Dumnezeu ne cunoaşte trecut , prezent şi viitor.
Şi cum pentru El timpul nu există, El vede produsul final înainte ca El să fie început. ( I.Oprică )

Şi pentru că vede produsul final, El poată hotărî cine este sau nu mântuit.Pe baza a ceea ce ştie despre mine. Nu pentru că vrea să mă controleze. Nu pentru că aş fi o păpusă cu sfori pe care să o aibă oricând la dispozitia lui. Asta (libertatea de a alege) este cea mai mare dovadă de respect a Lui, pentru fiinţa umană.
Milton zice in Paradisul pierdut “libertatea de alegere a fost dovada de iubire a lui Dumnezeu.”
Aşa “decide” Dumnezeu cu cine mă voi căsători.
Aşa “decide” Dumnezeu ce viitor voi avea, ce facultate voi face.

Dumnezeu ştie. Dar asta nu înseamnă că va intra cu bocancii în viaţa ta. Chiar şi când e vorba de ceva important cum ar fi mântuirea ta. Satan face asta. el intră în viaţa ta cu tot ce are, cu cea mai mare pereche de bocanci pe care îi găseşte.

Şi da. Sunt o excepţie.Toţi suntem excepţii, pentru că suntem fii şi fiice de Împărat.
Satan e cel care îţi spune că tu eşti un nimic, că nu contezi nici cât negru sub unghie. Satan e cel care îţi zice “vezi-ţi de lungul nasului, pentru că nu eşti buricul pământului”.
Dumnezeu te vede important, iubit, preţuit şi respectat. El te ştie.Te cunoaşte.El dă oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta. Te iubeşte.Dacă nu te iubea, nu murea pentru tine. Dacă nu mă cunoştea, nu mă chema şi nu mă numea “preaiubită a Lui Cristos”.

A fi? Sau a nu fi?
Eu aleg să cred că sunt. Că El cunoaşte TOTUL despre mine, şi cu toate astea, a ales să moară pentru mine, cu toată cloaca şi mizeria din viaţa mea.
Eu aleg să cred că sunt centru universului Lui.
Eu aleg să cred că sunt proslăvită prin faptul că El cunoaşte fiecare clipă şi minut din viaţa mea.
Eu, aleg să cred într-un Dumnezeu al celor care vor să fie călăuziţi şi cunoscuţi de El.

Advertisements

37 thoughts on “a fi sau a nu fi…”

  1. Eu înţeleg vorbele domnului Oprică prin analogie cu mecanica cuantică şi string theory: deci Dumnezeu VEDE toate posibilele desfăşurări ale acţiunilor viitoare (în universuri paralele); tot el POATE alege să intervină la momentul curent, dar este liber să n-o facă, ceea ce lasă liber arbitru omului. Bun.

    Având în vedere că în această configuraţie omul rămâne agent liber, cum poate şti El finalul? Există un univers în care tu te arunci în faţa trenului peste 5 zile şi deci nu mai pupi Rai. Există alt univers posibil în care începând cu luna viitoare îţi dedici viaţa întreagă predicării şi convertirii altora. Cum ştie El ce va fi? Şi dacă ştie care dintre aceste universuri va fi cel real … unde-i liberul tău arbitru?

  2. Pai eu dacă stiu ca soarele va apune si apoi va rasari (si asta pana se va sfarsi lumea) asta inseamna ca eu controlez soarele? Nicidecum. Faptul ca Dumnezeu stie toate posibilele noastre alegeri sau cum spui tu toate lumile paralele asta nu inseamna ca ne si controleaza. A sti nu inseamna a controla.

    Sa zicem ca eu stiu tot ce va face fratele meu intr-o zi. Stiu ca se va trezi dimineata. Stiu ca va putea alege intre a se juca pe calculator si intre a iesi afara.
    Stiu ca daca va iesi afara se va intalni cu un coleg de liceu si apoi se va lovi la genunchi la un meci de fotbal.
    Stiu de asemenea ca daca va ramane in casa sa se joace pe computer va gasi un joc nou fain si il va downloada si isi va face noi prieteni jucandu-se.
    Si aici se poate intra in detaliu caci fiecare moment este o alegere. Dar ca persoana care stie totul despre ce va face fratele meu in ziua aceea stiu si ceea ce va alege toate posibilele alegeri. Asta inseamna atotstiinta – nu are limita.

    Dar ce legatura este intre faptul ca eu stiu totul despre ce va face fratele meu intr-o zi si liberul arbitru. Eu nu l-am obligat sa faca nici o alegre. Doar am stiut tot timpul ce va alege. Nu am intervenit in alegerile lui.
    Exact asa este Dumnezeu atotstiitor. Si asta nu-mi ia din libertatea de a alege.

    Totusi eu as prefera ca daca stie ca una dintre alegerile mele imi va face foarte mult rau sa ma previna sau chiar sa intervina.
    O.K. Asta e tot!
    Paaa!
    Sper ca ai inteles ca am vrut sa spun. E cam greu sa explic lucruri pe care abia le inteleg. :)

  3. Ok Alex. Am senzaţia că un pic te contrazici. Odată spui că înţelegi (prin analogie) ceea ce poate să facă Dumnezeu şi apoi zici total invers. Însă eu aş lua în considerare şi faptul că Dumnezeu ŞTIE TOT. Nu aşa cum ştim noi, închişi în timp şi în spatiu, ca într-o cutie de carton. Ci o ştiinţă mai presus de ce poate mintea omului înţelege. Cam cum ştie omul totul despre furnică. Cum îi vede casa şi ştie modul cum şi-o constrieşte, cum cunoaşte căile ei, nevoile ei, râvna ei să îşi construiască o casa. Şi totuşi, omul dinafara cutiei ei mici de furnici ar putea interveni . Sau nu.
    Faptul că un grup de furnicuţe harnice vor să îşi facă casă printre florile mele, poate să fie un lucru deranjant. Pot să iau un spray de furnici, sau o găleată cu apă şi să le înlătur din grădina mea de flori. Sau, ştiind că ele vor să îşi facă cuib acolo, aleg să le dau voie să îşi continue munca.

    Cum împiedic eu liberul arbitru al furnicii, prin faptul că ştiu ce vrea să facă ? Nu o fac.
    Aşa e şi cu Dumnezeu, doar că infinit mai mult. Pentru că este Dumnezeu şi atotştiinţa este atributul lui forte.

    Faptul că Dumnezeu ştie totul despre căile şi alegerile mele, nu face din El un păpuşar. Ci un Maestru.

  4. Da…imi place cum ai subliniat ca Atotstiinta lui Dumnezeu nu afecteaza liberul arbitru al omului. Cam asa cred si eu ca sta treaba.
    Cum explici insa treaba aia cu “numele voastre scrise in Cartea Vietii inca de la intemeierea lumii”? Asta nu miroase a ceva predestinare?Sau aia cu stergerea numelui din aceeasi Carte a Vietii? Nu miroase a ceva “surprize” care duc la acea stergere din Carte, care au fost “predestinati” pentru viata?

    In schimb, marea mea erezie :D , e ca nu cred in implicarea directa a lui Dumnezeu in viata omului.Odata ce la Creatiune Dumnezeu a pus niste legi vesnice[atat in fizica cat si in spiritualitate], omul ramane sa le accepte sau ba. Astfel, fiind “ajutat” [sau nu] de Dumnezeu in viata prin acestea. Ei bine…accept si minunile in viata omului. Numai ca ele sunt atat de rare incat pot fi pe drept cuvant a fi numite minuni.

  5. Este adevarat, nu inteleg toate lucrurile si sunt sigura ca niciodata nu le voi intelege pe toate. Tocmai am vorbit cu tatal meu si el imi spunea ca sa intelegi lucrurile astea e ca si cum tu ai incerca sa explici ce inseamna tridimensional unuia care stie de numai o singura dimensiune.
    Spunea ca Prestiinta se imbina cu Predestinarea si cu Liberul arbitru. Ca Dumnezeu stie ce ce se va intampla si ca totusi uneori luam decizii pe care nu le stie dinainte. De asemenea ca anumite lucruri le schimba si le controleaza, asta insemnand predestinare. Totusi cred ca ne este imposibil sa explicam cum gandeste Dumnezeu, cand saracii de noi nu am ajuns sa ne intelegem nici pe noi insine, care suntem doar creatia Lui.
    Parerea mea este parerea unei persoane ca cauta adevarul nu care il stie :)
    Asa ca se poate ca doar in parte din ceam spus sa fie corect sau nimic. Asta nu inseamna ca renunt. Putin cate putin vom ajunge sa intelegem mai multe.
    In legatura cu ceea ce crezi tu, ca Dumnezu nu intervine, eu cred ca gresesti. Daca consideram ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu si ca este adevarata, atunci toata este adevarata. Daca stai si te gandesti, Dumnezeu a intervenit mult in viata poporului evreu si in multe alte situatii. Toata Biblia este despre interventia lui Dumnezeu in viata omului. De asemenea prorociile despre care biblia vorbeste, clar sunt interventii.
    Eu cred cu toata inima mea ca Dumnezeu intervine in viata mea. Paritii mei mi-au pus reguli si nu ma lasa sa le incalc zicandu-si ca deja mi-au pus reguli. Nu. Ma corecteaza chiar daca mi-au pus reguli. Si ei sunt doar oameni. In Biblie Dumnezeu spune ca ma iubeste, asa ca sunt sigura ca desi uneori ma lasa sa gresesc alte ori nu ma lasa.

  6. Bună Dude şi bine ai venit pe blog. :) Eşti binevenit, anytime.
    Întâi, vreau să clarific că nu sunt teolog şi nu am pretenţia să pot explica perfect, dar după cât mă pricep, o să încerc.
    Numele voastre sunt scrise in Cartea Vieţii, încă de la întemeierea lumii” Asta nu contrazice cu nimic Atotştiinţa Lui şi nici faptul că nu se implică în viaţa omului, ci tocmai pentru că ştie totul, încă de la întemeierea lumii, El poate să scrie numele cuiva în Cartea Vieţii. Cum zice acolo: când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi în Cartea ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte să fi fost vreuna din ele. (ps 139)
    Nu cred că asta ar fi neapărat predestinare, deşi cred că pe unii Domnul îi hotărăşte (predestinează) pentru lucruri mari (ex: Pavel, Iosif )

    ———————————————————————————————————–
    “Sau aia cu stergerea numelui din aceeasi Carte a Vietii? Nu miroase a ceva “surprize” care duc la acea stergere din Carte, care au fost “predestinati” pentru viata?”

    Asta cu ştergerea numelui o văd cam aşa (fără pretenţia că acesta este răspunsul)
    Dumnezeu vede hotărârea lui Mihai să vină la Cristos, să îşi schimbe viaţa şi să se facă băiat cuminte. Pentru că îl iubeşte şi pentru că a promis asta în Cuvântul lui, Domnul va scrie numele lui Mihai în cartea vieţii. PE parcursul vieţii lui, Mihai se obrăzniceşte iar şi începe să o ia pe arătură. Ce face Dumnezeu atunci? Îl previne, cumva (Dumnezeu poate vorbi în felurite moduri). “Ai griă Mihai, dacă nu te pocăieşti, îţi voi sterge numele din cartea vieţii”. Cum scrie şi în Apocalipsa:2.5 adu-ţi aminte dar, pocăieşte-te şi întoarce-te. ALTFEL, voi veni la tine şi îţi voi lua sfeşnicul. Şi dacă nu se pocăieşte, chiar o face. Dumnezeu îi va şterge numele din Cartea Lui.
    Ar mai fi câteva exemple, în epistole, unde Pavel îndeamnă pe credincioşi să îşi ţină mântuirea până la capăt. Altfel , degeaba au crezut. Şi unde mai spune despre hulitori. Că odată ei au cunoscut pe Dumnezeu, dar că la un moment dat L-au nesocotit şi îl răstignesc iarăşi pe Cristos. (dacă vrei, caut versetele şi ţi le dau)
    Adică, Dumnezeu va scrie numele în Cartea lui, când un păcătos se întoarce la El. Şi ce dacă Domnul ştie că într-o zi se va întoarce de la El? Nu poate să îl lase nescris.
    Dar mai cred, ca şi Miss.I. Oprică, că un om poate fi imprevizibil , indiferent de alegerea lui şi de promisiunea Lui Dumnezeu.

    Cam cum a fost cu Adam. Domnul ştia probabil că Adam va fi neascultător, dar nu i-a zis “aa, tu oricum nu o să faci ce îţi zic, nu pupi grădina”. Ci i-a dat grădina în stăoânire şi l-a lăsat să aleagă. Asta înseamnă probabil că în liberul arbitru, omul poate fi pe cât de imprevizibil doreşte.

    ———————————————————————————————————–

    “In schimb, marea mea erezie :D , e ca nu cred in implicarea directa a lui Dumnezeu in viata omului.Odata ce la Creatiune Dumnezeu a pus niste legi vesnice[atat in fizica cat si in spiritualitate], omul ramane sa le accepte sau ba. “

    E adevărat că Dumnezeu a pus nişte legi veşnice.Dar eu cred că Dumnezeu ştie că nu lucrează cu păpuşi, nici cu roboţei. Şi pentru că am spus că oamenii sunt imprevizibili, atunci, Dumnezeu ar trebui cumva să se implice. De câte ori nu s-a implicat Dumnezeu în viaţa poporului Evreu. De câte ori nu le-a dat o a doua, a trei-a , a… zece-a şansă? Putea să spună frumos, “poporul acesta merită să moară.punct.” Ba chiar aşa a zis într-o împrejurare. Şi Moise intervine şi zice “nu Doamne, ci şterge numele Meu din cartea Ta şi iartă păcatul lor.”
    Şi Dumnezeu a luat în seamă pe un biet muritor şi nu i-a nimicit.

    ————————————————————————————————————
    “accept si minunile in viata omului. Numai ca ele sunt atat de rare incat pot fi pe drept cuvant a fi numite minuni”

    Ca şi definiţie nu cred că raritatea cu care se întâmplă o minune este problema . Ci faptul că o minune este un act supranatural. Raritatea acestor evenimente ţine de credinţă, nu de incapacitatea lui Dumnezeu de a lucra.

  7. Ioana & Ana:

    Furnicile sunt programate să acţioneze într-un anume fel – imperativul genetic. Similar cu un cal care are a alege dintr-un set predefinit de acţiuni – paşte, se joacă, stă să fie călărit de om, călăreşte el iepele … nu se poate apuca un cal mâine să construiască piramide. Calul are liber-arbitru strict asupra lucrurilor predefinite în ADNul lui.

    Să spui despre om că ştii ce va face este o aroganţă. Nu, fratele tău nu se va juca musai, poate merge după colţ şi prizează tutun. Poate fură un pachet de biscuiţi din magazin, filmează chestiunea şi o pune pe Youtube. Nu ştii ce va face – ştii ce ar putea face, ai impresia că ştii bazându-te pe ce crezi tu că cunoşti despre el. Dar nu eşti omniscient la faza asta, un calculator bine programat poate să-ţi enumere toate posibilităţile de acţiune la rândul lui. Introduc “acest om a trăit pe străzi timp de 15 ani”, răspunsul vine “probabil va cerşi mâine”.

    Deci ori Dumnezeu ştie CLAR că peste 15 minute vei fi în locul cutare făcând lucrul cutare, caz în care n-ai liber arbitru – ori Dumnezeu ştie doar aproximativ ce ai putea face, adică fix cât ştie şi un om. Cu exprimare ambiguă de “ştie căile mele” nu tranşezi chestiunea :)

  8. Stii ce, OMUL care nu vrea sa citeasca si sa inteleaga nu va intelege. Eu nu stiu cum citesti tu ceea ce au scris ceilalti dar am impresia ca tu cauti doar sa contrazici, nu sa intelegi. Si cu oameni cu care nu o duci la capat nu are rost sa mai vorbesti.
    Eu voi mai incerca odata sa-mi exprim punctul de vedere care este DOAR AL MEU. Asa ca se poate sa gresesc, totusi din ce am ajuns eu sa cunosc personal despre Dumnezeu, creatorul meu si a intregii lumi, este ca el “imi stie toate caile”. Aceasta exprimare este ambigua doar in masura in care tu nu vrei sa o patrunzi. Daca as putea ti-as face un desen. Stii cum ar arata?
    Cam ca un ciorchine de strugure- asa ne vede Dumnezeu viata noastra.
    Si ti-am explicat si eu si Ana ca atotstiinta nu are legatura cu liberul arbitru. Sa stiu nu inseamna sa intervin.

    “Să spui despre om că ştii ce va face este o aroganţă. Nu, fratele tău nu se va juca musai, poate merge după colţ şi prizează tutun. Poate fură un pachet de biscuiţi din magazin, filmează chestiunea şi o pune pe Youtube. Nu ştii ce va face – ştii ce ar putea face, ai impresia că ştii bazându-te pe ce crezi tu că cunoşti despre el.”

    Stii ce inseamna o IPOTEZA? Nu a fost nici un fel de aroganta din partea mea ci a fost o ipoteza. Daca erai mai atent la scoala iti aduceai aminte ca la un moment dat la matematica s-a dicutat despre ipoteze. De asemenea puteai sa-l iei ca pe un exemplu. Si ai dreptate fratele meu ar putea face lucrurile de care am spus eu sau de care ai spus tu sau altele. Asta si incercam sa-ti spun. Eu ti-am dat exemplu doar o monstra din deciziile pe care le-ar utea lua. Am presupus ca stiu totul despre o zi din viata lui. Si nu puteam sa iti spun tot ca ar putea face intr-o zi fiindca sunt un milion de posibilitati. Ti-am dat doar un exeplu, o monstra, doua dintre algerile pe care le-ar putea face. Incercam sa-ti spun ca Dumnezeu vede fiecare zi a noastra ca pe un copac cu toate ramurile lui si la fel vede si viata noastra.
    Acum aceasta este ultima data cand incerc sa te fac sa intelegi lucrul acesta si sper sa ai bunavointa sa citesti. Am explicat mai bine data trecuta si nu era nevoie sa mai explic odata.

    In legatura cu cai si alte animale noi nu suntem ca ei si lucrul acesta este foarte clar daca vrei sa il vezi. Si uita-te atent la animale si vei vedea ca si ele sunt unice. Si ele se comporta diferit undele de celelelte. Unele gaini spre exemplu sunt mame bune altele nu. Unii cocosi sunt agresivi altii nu.

    K Hai ca trebuie sa plec!:) succes la inteles

  9. Dreptatea mi se pare de partea lui dAImon. Ziceati voi ca dumnezeu stie totul despre oameni cum oamenii stiu totul despre furnici. Dar cam ce stiu oamenii despre furnici? Fa un experiment, ia niste furnici, niste pamant, pune-le undeva si incearca sa-ti dai seama cum va arata musuroiul la… “sfarsit”. Daca nu poti face asta, ai failuit la omniscienta, daca dumnezeu nu poate face asta cu noi, nu e omniscient, e doar un bajet din ceruri care vede tot si daca are chef se pisa pe noi.

    Omniscienta ar implica sa stii ABSOLUT tot, unde va fi fiecare bucata de materie oricand de-a lugul timpului. Si cum se zice ca dumnezeu ar fi creat lumea asta, si cum se mai zice si ca ar fi omniscient, inseamna ca el a stiut de la momentul -1 exact tot ce se va intampla. Teoretic.

  10. Bună Gheorghe.
    Am spus că Dumnezeu ştie totul despre noi cum ştie omul totul despre furnici. A fost o comparaţie săracă.Pentru că nu pot pune semnul egal între atotştiinţa lui Dumnezeu şi a noastră, dacă se poate spune asta. Însă faptul că noi nu ştim totul despre furnici nu exclude faptul că Dumnezeu chiar ştie tot.
    Omiştiinţa implică să ştii totul , teoretic dar şi practic, când vine vorba de Dumnezeu. Şi dacă El a ştiut de la început ce se va întâmpla, ce? Scopul Lui cu privire la întemeierea lumii a fost definit clar, indiferent de ce a ştiut El că se va întâmpla.

    Alex: Deci ori Dumnezeu ştie CLAR că peste 15 minute vei fi în locul cutare făcând lucrul cutare, caz în care n-ai liber arbitru – ori Dumnezeu ştie doar aproximativ ce ai putea face, adică fix cât ştie şi un om.

    De ce excluzi liberul arbitru in atotştiinţa Lui Dumnezeu. Că eu asta nu înţeleg. Şi ce dacă Dumnezeu ştie clar că peste 15 min voi fi în locul cutare? A şti nu înseamnă a determina pe cineva să facă ceva. Vorbim despre atributul lui Dumnezeu, nu de Mărioara de pe deal.
    Mintea ta finită şi inchisă într-o cutie nu are cum să înţeleagă acest aspect, nici eu nu am pretenţia că răspunsul meu este absolut, însă e ceea ce cred- bazată pe ceea ce îmi spune Scriptura.

  11. Pai ce zic eu si ce-ai zis si tu e ca ori stii tot ori nu stii mai nimic. Daca stii doar aproximativ, nu e omniscienta.

    De unde stii tu cat stie dumnezeu? Esti omniscienta? Cum adica dumnezeu stie “doar aproximativ” unde ai putea fi? Vede doar cu 15 min in viitor, sau stia de acum 6000 de ani aproximativ unde o sa fii tu peste 15 min din momentul asta? Daca stia de acum 6000 de ani, nu mai e chiar asa de aproximativ… Daca poate sa vada toate posibilitatile, poate sa isi dea seama si care sunt cele mai probabile, deci cele care chiar se intampla.

  12. De unde stii tu cat stie dumnezeu? Esti omniscienta?
    Nu sunt omnişcientă. Ştiu ce scrie în Cuvântul Lui Dumnezeu:

    Geneza 18:19: Căci Eu(Dumnezeu) îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit”…

    Ieremia 29:11 : Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.

    Isaia 37:28: Dar Eu ştiu când stai jos, când ieşi afară, când intri şi când eşti mânios împotriva Mea.

  13. Gheorghe, acesta este un blog creştin. Şi dacă ai să cauţi în celelalte postări ale mele, vei vedea că obişnuiesc să folosesc Biblia ca argument,unde se cere, pentru că acesta este ghidul meu.
    Dacă vrei să îl lăsăm pe Dumnezeu deoparte, o să stăm aici până la anu să speculăm ce gândeşte El sau cum ştie El, aproximativ sau nu, toate lucrurile.
    Pot doar să vorbesc din poziţia unui creştin, din păcate. Tu m-ai întrebat de unde ştiu eu că Dumnezeu este omniscient. Şi e legitimă întrebarea ta.Normal că nu am cum să cunosc gândurile lui Dumnezeu decât dacă El şi-a descoperit gândurile Lui, nouă.
    Şi de unde altundeva să ştiu eu gândurile lui Dumnezeu? Dintr-o carte de logică, sau de geografie? Fiecare manual se ocupă cu studiul obiectului pe care îl prezintă.
    Dacă te interesează istoria, nu o sa cauţi în manualul de medicină, nu?
    Aşa e şi cu Dumnezeu. Vrei să cunoşti gândul lui Dumnezeu, te uiţi în Biblie.
    E…clasic. ^_^

  14. Pai daca-i asa cum zici tu, de ce mai purtam discutia asta? Ca doar scrie in biblie, nu necesita argumentatie…

    Desigur ca e cam greu sa explici natura universului in cuvinte, dar in cazul asta e vorba de niste concepte exprimate prin… cuvinte, de catre niste oameni care-au scris o carte, recte biblia, si-au facut ei niste afirmatii care se cam bat cap in cap. Problema fiind paradoxul dintre omniscienta lui dumnezeu si existenta liberului arbitru al omului. Adica poti sa ai doar unul, ori dumnezeu e omniscient si omul nu are liber arbitru, ori dumnezeu nu mai e omniscient si omul are liber arbitru.

  15. Problema fiind paradoxul dintre omniscienta lui dumnezeu si existenta liberului arbitru al omului. Adica poti sa ai doar unul, ori dumnezeu e omniscient si omul nu are liber arbitru, ori dumnezeu nu mai e omniscient si omul are liber arbitru.

    And here we go again.
    Ori , ori.

    În biblie Dumnezeu zice undeva : Iată. Ţi-am pus înainte binele şi răul, alege dar binele ca să trăieşti.
    Sau: Cine va crede in Fiul, va fi mântuit, cine nu va crede în Fiul Lui Dumnezeu, va fi osândit.

    Dumnezeu ne-a dat dreptul să alegem.
    De ce trebuie Preştiinta Lui Dumnezeu să excludă liberul meu arbitru?

  16. Pai cum poti sa ai liber arbitru daca dumnezeu stie tot ce se va intampla de cand a creat lumea? Ceva gen: ai liber arbitru, dar vezi ca o sa faci aia aia si-aia. Pardon? Pai ce liber arbitru mai am daca tu stii deja tot ce o sa fac? Adica el a facut lumea si mi-a zis vezi sa nu faci aia aia si-aia, dar nu conteaza, ca eu te-am facut astfel incat sigur o sa faci aia aia si-aia, si o sa arzi in iad.

    Daca el stia exact tot ce o sa se intample, de ce a mai creat lumea? Si de ce imi zice mie sa respect niste reguli cand el m-a facut astfel incat sa le incalc?

  17. Ok, Gheorghe. Eu am explicat cum anume poţi avea liber arbitru, deşi Dumnezeu ştie ce se va întâmpla.
    Mai citeşte odată postarea “a fi sau a nu fi” şi comentariile, bineînţeles, dacă vrei.
    Pentru că nu îmi mai bat gura degeaba .
    Zic odată. Zic de două ori. Mai zic şi a trei-a oară ca să fiu sigură că m-am explicat în toate modurile posibile. Dar ajunge. Am lucruri mai importante decât să duc muncă de lămurire pentru cei care oricum nu vor să creadă sau să înţeleagă.
    No offense, right?

  18. Nu ai explicat nimic concret din moment ce rationamentele tale sunt niste supozitii gresite care nici macar nu-s ilustrate de pasajele din biblie pe care le-ai pus aici.

    Din citatele alea, eu inteleg ca dumnezeu nu-i omniscient, ci doar stie ce face toata lumea in timpul prezent si aparent are el niste oarecare planuri cu omorat niste oameni, orase intregi, etc. in care scopuri racoleaza diversi dubiosi. ASTA NU E OMNISCIENTA, omni = totul, nu stie “totul”, nu e omniscient, e doar… nustu, partialstient, ca orice gigel, doar ca el vede tot ce misca.

    Avand in vedere modul in care functioneaza universul, cineva chiar daca ar sti pozitia fiecarei particule din univers in momentul curent sau chiar de la inceputul timpului pana in momentul curent, NU AR PUTEA PREZICE VIITORUL. Singurul mod in care ar putea prezice viitorul ar fi sa lase universul sa ruleze si sa vada ce se intampla… Omniscienta adevarata presupune cunostiinta tuturor evenimentelor de la inceputul timpului pana la sfarsit.

  19. Un lucru e limpede: viziunea in viitor al unei persoane[alta decat mine], nu imi ingradeste in nici un fel liberul arbitru.Chiar daca e Dumnezeu sau nu.

    In legatura cu interventia zilnica in viata omului, eu am mari rezerve. Stiu ca suna a erezie, mi s-a mai spus, insa eu asa cred.
    Sau poate Dumnezeu actioneaza doar in viata celor credinciosi?
    Ia spuneti-mi:trebuie sa fie Dumnezeu cu noi in masina atunci cand o conducem? Sau atunci cand facem o omleta? Iar atunci cand apare un accident de masina, sau se arde omleta, Dumnezeu nu mai e acolo? Sau le-a provocat El?

    Eu cred ca in ambele cazuri, Dumnezeu e prezent prin legile fizicii pe care le-a lasat El, atunci cand a creeat Terra ca locuinta vesnica pentru Om. Gravitatia, te ajuta sa conduci masina. Forta de frecare la fel. Dumnezeu nu trebuie sa fie prezent in masina ta, pentru ca sa o poti conduce. Insa sfidarea acestor legi duce clar la nenorociri. Daca depasesti viteza in mod intentionat, forta de frecare, gravitatia, nu te mai ajuta, derapezi. Astfel, daca respecti legile fizicii lasate de Dumnezeu, El te ajuta. Daca le sfidezi, suporti consecintele….adica te-a batut Dumnezeu… :stars:

    Nu stiu ce se intampla, insa e greu sa scrii pe pagina asta…imi tot sare prompterul aiurea…oare e de la mine, sau ati mai intampinat careva dificultati de acest gen? :unsure:
    R

  20. Înţeleg la ce te referi R (să înţeleg că acesta e pseudonimul tău?)
    Şi pe de o parte tind să fiu de acord cu tine. Este adevărat că Dumnezeu a lăsat legile fizicii ca să nu le încălcăm. Dar eu mai cred că acestea nu sunt singurele de care ai nevoie.
    “[Tu] ştii când stau jos şi când mă scol şi de departe îmi pătrunzi gândul.Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi îţi pui mâna peste mine.”
    “Căci El va porunci îngerilor săi să te păzească în toate căile tale şi ei te vor duce pe mâini ca nu cumva să îţi loveşti piciorul de o piatră”

    Să zicem că eşti un om atent, care respectă legile din jurul lui astfel încât să nu dea foc la casă, nici să nu depăşească viteza, pentru că are copii în maşină. Pentru asta nu are nevoie de intervenţia Lui Dumnezeu, să presupunem. :)

    Dar vine un nebun beat pe contrasens şi intră în tine.
    Sau un vecin face nu ştiu ce năzdrăvănie şi ia foc blocul.
    Pentru asta ai sau nu nevoie de intervenţia Lui Dumnezeu, sau nu? :B
    Iar unele lucruri poate că sunt permise de Dumnezeu.
    Iov a pierdut într-o zi toată agoniseala de o viaţă şi toţi fiii şi fiicele pe care îi primise de la Dumnezeu.

    În legătura cu pagina, nu ştiu ce vrei să spui cu prompterul. Eu nu am avut probleme şi nimeni nu s-a mai plâns. Cu ce browser navighezi?

  21. k Dude Tu crezi ca toata biblia cuvant cu cunvant este adevarata?
    Daca da atuci cum explici faptele din vechiul testament – si aici putem sa il luam ca exempu pe Moise si tot ce a facut el.
    Cum explici minunile facute de ucenicii Domnului? Si aici daca imi spui ca eu nu sunt nici pe departe ca unul dintre uceniicii Domnului ai dreptate. Dar Isus spune la un moment dat ca vom face lucrarile pe care le-a facut el si altele mai mari…. Sa nu crezi in interventia lui Dumnezeu inseamna sa spui ca biblia minte si atunci anulezi toata credinta noastra. Cea mai mare dovada a interventiei lui Dunmezeu este nasterea, moartea si invierea Domnului Isus, Fiul lui Dumnezeu. Venirea lui este o INTERVENTIE. Asta inseamna ca Dumnezeu intervine!!!

  22. Scuze…”R” era o ramasita de la o idee pe care vroiam sa o continui dar nu s-a mai putut. M-a facut psihic prompterul ala, atata mi-a fugit in susul paginii… :angry:
    Treaba cu masina care intra pe contrasens, era chiar un exemplu pe care vroiam sa-l dau. Citesti gandurile oamenilor cumva? :think:
    De ce Dumnezeu intervine doar pentru una din parti? De ce uneia din parti ii moare si copilul si sotia, iar celeilalte nu i se intampla nimic? Asa vrea Dumnezeu? De ce un nou nascut moare la nastere, iar altul traieste? Si aici e tot Dumnezeu “vinovat”?
    Eu zic ca nu-i asa. Dumnezeu ne lasa aici in echilibrul oferit de legile Sale. Si atunci cand sunt incalcate[de mine sau de cei din jurul meu], toti avem de suferit.
    Interventiile Lui sunt mult prea rare in viata oamenilor.Si totusi exista.

    Referitor la casatorie – ca aminteai mai sus de ea – Dumnezeu a lasat o lege, ca si in toate celelalte cazuri:”in Domnul”. Am intalnit in unele biserici o adevarata isterie in sensul de a merge pe la diferiti “profeti” pentru a clarifica daca perechea este buna sau nu.Credeti ca si aici se implica Domnul?Nu ajunge legea lasata de El?
    P.S: Ma termina prompterul ala…

  23. Îmi cer scuze cu prompterul. Chiar nu ştiu ( eu folosesc browserul de la google şi nu am nici un fel de problemă)

    Nu citesc gândurile oamenilor, dar e uşor să foloseşti un exemplu oarecum banal :)
    Nici nu pretind că ştiu cum gândeşte Dumnezeu, dar pot să afirm cu toată credinţa că Dumnezeu e cel care vede lucrurile îndeaproape şi în ansamblu, nu doar din cutia mică de carton în care stau eu închisă.
    În cazul copiilor lui Dumnezeu(autentici), cred că romani 8 28 se aplică sută la sută.
    Şi mai este şi ce spui tu. Nu neg că legile şi poruncile lui Dumnezeu sunt acelea care au un rol important în lucrurile pe care le fac, dar cum am spus, nu e decisiv.

    Altfel, cum explici cazul lui Iov? Sau Iosif? A avut Dumnezeu un scop definit în viaţa lor sau nu? A privit în ansamblu când la dus pe Iosif în robie, sau nu?
    Şi dacă Dumnezeu este acelaşi, ieri azi şi în veac, de ce nu poate să o facă şi azi, cu unii?
    Apropo de intervenţiile lui Dumnezeu. Am auzit azi la Biserică câteva mărturii în care Dumnezeu a vindecat cancer şi a mântuit suflete. Eu cred că aceste intervenţii nu sunt rare, ci ţin de cât de mult credem că El poate.

    Referitor la căsătorie -că tot ai adus vorba :lol: -eu pot doar să îţi spun ce cred eu, în conformitate cu Scriptura. Legea spune întradevăr “în Domnul” , dar asta e relativ, după cum bine ştim.Nu toţi care merg la Biserică sunt “în Domnul”. Dar să zicem că aşa ar fi.
    Mai este o lege însă. “Copii , ascultaţi de părinţii vostri , în Domnul”. Dacă un tată nu vrea să îşi dea fata după Gigel, e îndreptăţit. Dacă părinţii nu sunt “în Domnul” atunci trebuie mers la părinţii spirituali.

    În plus, mai este şi călăuzirea personală.Adică timpul tău din cămăruţă cu Tata, te va ajuta să ştii gândul lui cu privire la partenerul de viaţă. Adevărat că penticostalii (o parte din ei) merg la profeţi. Dar dacă aceştia şi-ar lua timp cu Domnul, dacă ar posti şi ar cere sincer un răspuns clar de la Domnul, nu ar mai merge la prooroc. :crazy:
    Eu cred că teoretic, legea lăsată de El poate fi suficientă. Dacă biserica ar fi constituită din barbaţi şi femei cu adevărat pocăiţi, care au o relaţie personală cu Domnul Isus.
    Dar sunt printre ei şi lupi. Şi vulpi. Şi se imbracă în aşa fel încât tu să crezi că sunt mieluşei blânzi. Şi decât să te arzi, preferi să ceri călăuzire. :)

  24. @Dude Nu ai cum sa “incalci” “legile” si nu exista mod gresit sau corect de a folosi “forta de frecare”, precum nu exista nici conceptul de bine sau rau, decat in capul nostru. Cuvintele respective sunt in ghilimele pentru ca-s niste abstractizari umane simpliste, mecanica newtoniana, si n-au cum sa explice intocmai ce se intampla de fapt.

  25. @Gheorghe,
    ceea ce ne ajuta pe noi oamenii sa ne deplasam zilnic, este intocmai forta de frecare. Cum ar arata lumea in ipoteza ca nu ar exista. Sau legea gravitatiei. Ce ar insemna lipsa ei pe Terra?

    Am si un exemplu care ilustreaza – in opinia mea – utilizarea corecta sau “sfidarea” …fortei de frecare de exemplu.Dar poate fi si gravitatia acolo…
    Un om merge pe sosea cu o masina. Atata timp cat se deplaseaza cu o viteza corelata cu starea drumului, traficul, conditiile meteo, forta de frecare il poate ajuta sa se incadreze corect pe traiectorie. Daca in schimb e un iresponsabil care merge fara sa tina cont de acestea, si accelereaza puternic, va rupe aderenta si va derapa…Si nu putine au fost cazurile in care astfel de “fitipaldi” au scapat doar cu masina botz, in schimb au omorat oameni nevinovati care aveau ca singura vina ca se aflau in acel sector de drum.

    @Ana,
    parintii nu au ce “comenta” in fata alegerii unui om matur[fiul lor].Fie ca sunt “in Domnul”, fie ca nu.
    Iar treaba cu profetii…eu cred ca profetii au alte slujbe, si nu “ghicirea” partenerilor. :)

  26. @ Dude, când spuneam de acordul părinţilor, mă refeream la copiii în Domnul pe de o parte. Am întâlnit mulţi “copii” ( chiar până în 18 ani) care s-au căsătorit şi care cred că au cerut respectuos sfatul părinţolor. De unde şi obiceiul rămas “la pocăiţi” ca peţitorul să ceară pe fată de la tatăl ei.
    În cazul în care fiul sau fiica sunt maturi, sfaturile nu strică.

    Iar legat de profeţi, tocmai asta am spus şi eu. Dacă cei care vor să se căsătorească cer cu sinceritate o călăuzire din partea lui Dumnezeu, Dumnezeu le poate răspunde fără să meargă la profet.
    Dar :) am întâlnit şi cazuri când Dumnezeu pe unii i-a avertizat printr-un prooroc că alegerea pe care vor să o facă nu este după voia Lui. Şi aceia au nesocotit avertizarea. Şi dup-aia au avut (sau încă mai au) de tras. Pentru că ziceau ei: “Mă căsătoresc în Domnul . Ce are Domnul de “obiectat” la alegerea mea, cât timp este în Domnul ?!?”

  27. @Dude “Forta de frecare” este data din interactiunile dintre atomi si particulele sau din ce-or fi facuti atomii si particulele din care sunt facute particulele din care sunt facuti atomii si etc. Faptul ca atunci cand freci 2 obiecte intre ele percepi rezistenta pe care o opun ca fiind o forta este o simplificare. Dealtfel formula pentru calcularea acestei “forte de frecare” contine un asa-zis “coeficient de frecare”, care-i practic un numar magic pe care l-au masurat diversi frecand diverse materiale intre ele, si formula aia nu poate decat sa-ti dea un rezultat aproximativ.

    In al doilea rand, nu ai cum sa o sfidezi, pur si simplu functioneaza asa cum functioneaza si n-ai ce-i face. Vrei sa zici ca de fapt un patinor pe gheata SFIDEAZA forta de frecare? Asta-i un lucru bun sau rau? Un surfer sfideaza forta de frecare? E un lucru bun sau rau? Daca afirmatiile astea n-au sens, cum poate sa aiba sens ce zici tu despre masini?

  28. Ana, exista si reversul la exemplul acela cu nesocotirea avertizarii unu proroc… :D Adica, desi prorocul i-a spus ca toate-s bune si frumoase, unul dintre ei a avut ce trage…pentru ca pe ei nu i-a unit ceea ce trebuia sa-i uneasca, ci mai degraba asa zisele prorocii cu privire la cine ar fi cel mai bun partener…

  29. Interesant post-ul tau si foarte interesante si comentariile starnite … Legat de faptul ca Dumnezeu vede si stie, am si eu o marturie de facut.
    Sotul meu este un dar pe care l-am primit de la Domnul. L-am cerut, intr-o zi de iunie, in urma cu 5 ani, iar in decembrie eram deja nevasta. Apoi, au inceput sa se intample o multime de lucruri care m-au facut, pentru o buna perioada de timp, sa ma intreb daca aceea ar fi trebuit sa fie voia Sa, sau doar eu m-am hotarat sa-mi incetez celibatul si m-am maritat in graba. A fost o perioada foarte dificila …
    Acum, cand ma uit in urma, pot trage concluzii:
    – sotul meu este barbatul care cu adevarat mi se potriveste. Domnul a stiut, atunci cand mi l-a scos in cale, ca de voi accepta “oferta” Sa, casnicia mea va fi asa cum este ea in acest moment: binecuvantata. Sigur, puteam refuza, dar as fi ratat planul Sau cel bun pentru casnicia mea.
    – Domnul mi-a stiut inima, mi-a stiut atu-urile si slabiciunile, de aceea m-a pus langa sotul meu, pentru ca sa ii pot fi de ajutor in lupta impotriva lanturilor care il legau in acea vreme. Domnul a stiut ca daca voi spune DA, El va putea sa isi faca – si prin mine – lucrarea de eliberare si de vindecare din viata sotului meu.
    – a mai stiut Domnul ca daca nu vom renunta si daca – in El si impreuna cu El – vom merge mai departe, eu si sotul meu vom putea sa fim de ajutor celor care trec prin aceeasi situatie prin care am trecut noi atunci. Si, nu am renuntat. Si, amandoi avem pe inima compasiunea si iubirea fata de alcoolici si familiile lor. Impreuna, fiecare pe “felia” sa, impartasim din experienta noastra, ii incurajam si marturisim iubirea lui Dumnezeu fata de prinsii de razboi ai lui Satana, si depunem marturie pentru faptul ca Dumnezeu este viu si adevarat si El este singurul care aduce libertatea in viata unui om. Eu fac acest lucru si online, prin blogul de la adresa http://www.alcoolism.info.

    Greseala mare pe care noi oamenii o facem – o greseala care este numai si numai in defavoarea noastra – este ca ne straduim sa-L aducem pe Dumnezeu la dimensiunile intelegerii noastre limitate, in loc de a ne stradui sa ne ridicam nivelul nostru de intelegere si acceptare spre nelimitarile Sale. Il negam, pentru ca Il diminuam. Si, cu adevarat, nici eu nu as dori sa ma inchin cuiva care intra in cutia ale carei dimensiuni tot eu le-am hotarat …

    Dumnezeu se decopera prin revelatie. Daca cineva doreste sa Il cunoasca cu adevarat, trebuie sa renunte la limitari, fie ele impuse de societate si chiar de biserica, sau auto-impuse. Trebuie sa-si doreasca sa depaseasca nivelul de intelegere si de acceptare la care se afla. Si acest nivel nu poate fi depasit daca ne folosim numai mintea. Ci, trebuie sa ne agrenam inima … Locul in care salasuieste Creatorul nu este mintea noastra, ci inima noastra. Acolo se afla izvorul vietii … in bataile inimii. Prea des uitam ca viata noastra este despre inima noastra, nu despre mintea si stiinta noastra.

  30. Simona, mulţumesc pentru comment.
    Aşa cred şi eu, că de cele mai multe ori, înţelegerea noastră limitată Îl face pe Dumnezeu limitat, şi uităm că avem un Creator care a făcut o lume din nimic şi care poate să facă orice.
    :)

  31. Ce misto trebuie sa fie viata cand tot ce se intampla bun se intampla pentru ca te-ai rugat cu patos si dumnezeu ti-a ales el si ti-a dat, ca daca prin absurd alegeai tu, sigur faceai o alegere proasta si ar fi fost o alegere proasta pentru ca nu ar fi fost facuta de dumnezeu ci de tine, omul imperfect, etc. iar ce se intampla rau se intampla pentru ca dumnezeu iti testeaza credinta.

    Desigur, e greu sa-ti asumi responsabilitatea pentru actiunile tale, dar o sa fie mai greu cand “dumnezeu iti testeaza credinta” si n-o sa ai capacitatea sa intelegi ce se intampla, ci doar sa te rogi si sa speri ca o sa ai mai mult noroc in viitor.

    Desigur ca nici procesul de a invata din greseli nu este fara cusur, dar pana se gaseste altul mai bun este sigura modalitate in care poti evolua si sa nu mai astepti “sa ti se deie”.

  32. Mintea noastra este pasionata de mic, foarte mic, celular de mic, atomic si protonic, fotonic si chiar si mult mai mic. Cu cat are dimensiuni mai mici, cu atat intra mai lesne intre limitele – reale – ale mintii, oricat ar fi ea de evoluata. Atunci cand are de-a face cu necuprinsul, pentru ca nu il poate cuprinde iar acest lucru ii creeaza disconfort, foloseste cateva strategii:
    – ii neaga existenta
    – il reduce pana la banalizare
    – construieste nave spatiale tot mai performante, in speranta nebuna ca – candva – va reusi sa transforme infinitul in ceva redus intre limitele sale.

    Fiecare dintre noi asteptam sa “ni se deie”. Suntem niste mari cersetori. Vrem sa ni se deie atentie, vrem sa ni se deie iubire, vrem sa ni se deie iertare, vrem sa ni se deie recunoastere, dreptate vrem sa ni se deie, vrem sa ni se deie speranta. Si inca de multe altele avem nevoie sa ni se deie. De aceea avem prieteni, avem soti, iubiti … Si, la un moment dat, vrem sa ni se deie o explicatie, un sens.

    Dumnezeu nu exista pentru cei care isi sunt ei insisi suficienti. Dumnezeu exista pentru cei care vor sa fie mai mult decat sunt la un moment dat. Pentru cei carora oamenii ceilalti i-au ucis si ultima speranta. Pentru cei care au nevoie de restaurare. Pentru cei care cauta libertatea. Adevarata libertate. Dumnezeu este pentru cei care vor ca viata lor sa aiba cu adevarat semnificatie.

    Si nu vorbesc aici de religie. Nu vorbesc de un sistem filozofic. Nu vorbesc depre bisericile institutionalizate, oricare ar fi ele. Vorbesc despre o Persoana care este vie, cu care pot avea o relatie, o legatura. Este mult mai mult decat rugaciuni cu patos pentru ca sa mi se dea. Trece dincolo de argumentatie, pentru ca nu are nevoie sa fie argumentat. Dumnezeu nu poate fi decat experimentat.

  33. “Dumnezeu nu poate fi decat experimentat.”

    Daca ar fi asa, asta ar fi stiinta exacta.Dar ma tem ca nu-i chiar asa. Dumnezeu, nu poate fi abordat de catre omul muritor decat prin credinta. Parerea mea.
    Isaiah, L-a experimentat pe Dumnezeu din puf si catifea.
    Iov, L-a experimentat pe Dumnezeu din praf, cenusa si durere.
    Astea, sunt doua experimente ce se bat cap in cap. Unuia, experimentul i-a dat cu plus, celuilalt cu minus. Totusi, ceea ce i-a facut pe cei doi sa Il cunoasca/recunoasca, a fost credinta.

  34. Dumnezeu, nu poate fi abordat de catre omul muritor decat prin credinta. Parerea mea.

    Sunt de acord cu tine. :)
    Cred că cuvântul “experienţă” în contextul citat, vrea să spună experienţă personală. Care împreună cu credinţa face foarte mult.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s