Abstractologie

versus…

Care este diferenţa dintre înţelepciune şi inteligenţă?
Spre ce aleargă în ziua de azi, majoritatea? Ce e mai de folos, să fii inteligent, sau să fii înţelept?

Cineva a zis odată că înţeleptul ştie care e sensul vieţii. În plus, el face distincţia între ce e fundamental şi ce e neînsemnat.
Ba mai mult de atât, înţeleptul acţionează, în orice împrejurare.
Probabil că şi un om inteligent poate să zică la fel despre sine. Nu ştiu. Personal, nu cred că sunt o persoană inteligentă. Nu am fost niciodată. Ştiu însă că vreau să capăt înţelepciunea în defavoarea inteligenţei .

Dând un search pe Google, am găsit un frumos paragraf aparţinând Kristinei Armstrong .
Lucrarea ei se cheamă “Work in progress” şi ea scrie despre înţelepciune aşa:

Diferenţa dintre inteligenţă şi înţelepciune este catalizatorul umilinţei.Nu putem să căpătam pur şi simplu, sau să alergăm după inţelepciune.Nu o putem studia ca şi cum am da un examen .Nu o putem moşteni, cumpăra, plănui, împrumuta, fura.Nu o putem cere de la un altul.
Este un singur mod de a căpăta înţelepciune şi este acelaşi mod de a căpăta salvare.
Recunoaşte-ţi nevoia şi cere-I-o Creatorului acestui Univers.Şi apoi aşteaptă. Nu ţi se va da tot odată, ca pe un cadou, cu o fundă mare pe ea.

Nişte afirmaţii “inteligente” totuşi… (pentru că nu neg importanţa şi necesitatea inteligenţei în societate ci
doar pun accentul mai mult pe ceea ce e mai important pentru mine) pe care le scrie domnul Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe Universitatea de Medicină „Carol Davila”, Bucureşti:

Multă vreme s-a considerat că nu ne folosim decât o mică parte din creier, în jur de 10 la sută. De fapt, analizele imagistice cu aparatură de mare precizie au arătat că facem uz de creierul nostru în proporţie de 100 la sută, dar cu precizarea că, în funcţie de activităţile pe care le întreprindem, alternăm regiunile cerebrale folosite. Oamenii de ştiinţă ne asigură că nu există părţi din creier care să fie permanent inactive, pentru că, altfel, evoluţia ar fi avut grijă să elimine acele părţi.
Prin urmare, toţi cei 100 de miliarde de neuroni care plutesc în galaxia neuronală sunt puşi la treabă. Iar longevitatea şi eficienţa lor este direct influenţată de gradul lor de solicitare: cu cât sunt mai des folosiţi (cu atât mai mult dacă sunt implicaţi în activităţi complexe), cu atât au o viaţă mai lungă.
De altfel, cu cât o persoană este mai inteligentă, cu atât face conexiuni mai complexe, care „pun în funcţiune” diferite părţi ale creierului. În plan practic, acest tip de activitate apare în cazul persoanelor cu un potenţial creativ ridicat, care surprind prin asocierile originale pe care le fac între lucruri.

sursa

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s