Dumnezeologie

Biserica în criză

1679-07_PX3_Thoughtful Bride

 

Lumea este în criză. Peste tot se vorbeşte numai despre asta. Pe ici , pe colo, mai auzi şi în biserici ceva comentarii despre asta.

Cum că biserica, deşi suferă, nu va duce lipsă de nimic. Cum că Dumnezeu nu este în criză.

Sau că este.

Am mai auzit spunându-se că ne merităm soarta. Că de fapt, Dumnezeu nu e vinovat cu nimic, că la El sunt soluţiile pentru problemele noastre, dar că, l-am părăsit şi de aceea, El ne lasă în voia sorţii.

Şi argumentele care să susţină această ideea îi inculpă pe cei 50 de mii de bucureşteni care s-au dus să îi asculte pe sataniştii aia… cum îi cheamă? AC/DC? Cică  din vina lor. Că şi-au cheltuit jumate de salar numa să îi asculte pe sataniştii australieni.

Şi… ar mai fi un motiv. Tot bucureştenii, bată-i vina. Că s-au dus la marşul homosexualilor si al lesbienelorr .

Iaca de aia ne-a părăsit Dumnezeu :-)

 

Nu neg că sunt argumente …puternice. Nu neg, că şi din punctul meu din vedere, mi-ar fi foarte uşor să arunc cu pietre în bieţii români bucureşteni.

Când Dumnezeu a dat poporului evreu din pustie instrucţiuni şi porunci, le-a zis aşa : “Să cinstiti ziua de odihnă.” (de ex.)   Şi toţi cei din casa ta, fie că e copil, femeie, rob sau roabă, să nu facă nici o lucrare îi ziua aceea.  Dumnezeu a cerut întâi de la evreu să sfinţească ziua de odihnă şi abia dup-aia, robilor (printre care probabil erau şi ne-evrei).

Şi undeva in Noul Testamen spune că nenorocire îl va aştepta pe cel care nu crede. Întâi peste Iudeu.Apoi peste Grec.

Ce cred eu că înseamnă această criză ? Da, Dumnezeu ne bate, pe noi românii. Da’ mai întâi se răfuieşte cu cei ai casei. Cu cei din Biserică. Cu cei care spun toată ziua-bună ziua “Doamne, Doamne”. Ce cel care ştie voia Lui Dumnezeu şi nu o face.

Pe Dumnezeu îl interesează mai mult ce fac cei care nu orbecăiesc în întuneric. Biblia spune că pentru ei,cei care nu cred, mai este încă har şi că îi aşteaptă la pocăinţă. Aşa cum ne-a aşteptat şi pe noi.Şi poate de asta, tragem toţi ponoasele. Însă vinovaţi suntem şi noi, care îi arătăm cu degetul. Măcar ei nu ştiu, nu au auzit. Şi cum vor auzi ei, dacă nu le-a spus nimeni ce poate face Isus  pentru ei ? Cum să lase ei mizeriile lumii şi minciuna şi corupţia, dacă nimeni nu le-a zis că la Isus este viaţă din belşug? Cum să se oprească ei din căutat printre gunoaie, dacă nu le arată nimeni frumuseţea lui Cristos? Şi cum să li se propovăduiască, dacă noi ne vedem de viaţa noastră, de pătrăţica noastră, de mântuirea noastră?

Ne ducem Duminica la Biserică, ne rugăm, cântăm, îl lăudăm pe Dumnezeu cu talentele noastre şi dup-aia plecăm fuguţa acasăsă ne vedem de ale noastre. Fraţii noştri de pe vremea comunismului îl propovăduiau pe Dumnezeu cu riscul vieţii , iar nouă ne este ruşine să spunem că suntem pocăiţi (ştiu, e clişeu, da’ taare adevărat).

Până nu ne trezim însă, pînă nu voi învăţa să mă pocăiesc cu adevărat, să vorbesc celor care orbecăiesc de Lumina Lumii, pînă când nu ne vom smeri, nu vom trece de criză. Nici de corupţie.Nici de marşuri ale homosexualilor. Nici de prostituţie. Nici de minciună. Pentru că ei nu se vor schimba decât dacă se pocăiesc de faptele lor. Şi pocainţa nu pică de sus, fără ca omului să i se zică că e păcătos şi că trebuie să se schimbe.

Vina nu e numai a lor. Ei sunt nişte victime ale lui satan, ţinuţi în lanţuri, ca să slujească dumnezeului lor .

Vina e şi a noastră. Că nu facem lucrarea lui Dumnezeu. Că ne bazăm pe ce simţim ( “ nu mă simt chemat să evanghelizez” “ nu mă simt chemat să fac asta/sau aia” ) şi nu pe ce ni s-a încredinţat să facem. Vina e şi a noastră că ne cramponăm în cât de lungi îs fustele surorilor, sau cât de extravagante îs frezele puştanilor din biserică, în loc să postim, să ne rugăm şi să cerem îndrazneala pe care a cerut-o Petru, ca să meargă în lucrare.

Biserica Lui Cristos este într-o criză spirituală , o criză de identitate, de cunoaştere. Iar ţara este şi ea în criză.Nu doar pentru că trăim în mijlocul unui neam care trăieşte cum îi place (da’ îi place să îşi spună “creştin de 2000 de ani” ) dar şi pentru că majoritatea acelora care au suficientă lumină de la Dumnezeu să deosebească binele de păcat, tac şi ţin mântuirea numai pentru ei.

Printre ei, de multe ori, mă includ şi eu.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s