Dumnezeologie

Dare de seama !

Cineva m-a intrebat asta odata:“Ce inseamna sa iti pierzi viata pentru Cristos ?” … Si fara sa ma gandesc prea mult, doar dintr-o rasuflare, i-am raspuns : Sa te dai pe tine insasi Lui Cristos, cu tot ce ai si sa traiesti o viata curata pentru El.

“Mhm… bun,bun, dar noi toti astia care, din neam in neam suntem “crestini” si invatam aceste definitii ca pe Tatal Nostru, well, de fapt nu prea merge, nu-i asa ?!? Cum ai de gand sa imi raspunzi deci?”

Mda, insa eu nu provin dintr-o generatie de oameni “evlaviosi si cu frica de Dzeu”. Mama mea il pune pe Cristos in randul invatatorilor de rand, poate doar cu o energie de a face binele, mai mare ca a celorlalti. M’am nascut intr-o lume aparent crestina, unde nu am invatat mare lucru despre Dumnezeu. Decat poate ca, din cand in cand, asa… numai de Pasti si de Craciun, este bine sa mergi la slujba si sa nu minti. Asta…pentru ca nu este frumos, nu pentru ca era considerat un pacat.

Eu…mi-am “castigat” dreptul de nascut din nou, intr-o zi frumoasa de vara, intr-un grup mic de oameni care, desi se inchinau in duh si adevar, erau priviti ca niste ciudati… Mi s-a spus sa ma impac cu Dumnezeu, desi nu aveam pe atunci o intelegere prea clara si…dupa parerea mea, nu ma certasem cu Dumnezeu, pentru ca nici macar nu facusem cunostinta cu El.

Si, dupa atatia ani, daca ma intrebi ce inseamna sa imi pierd viata pentru Cristos, am sa iti spun ca, de-a lungul timpului, am invatat ce este pacatul si ca am nevoie de iertare.
Am citit si am rasucit Biblia pe toate partile,ca sa strang Cuvantul Lui in inima mea si sa nu pacatuiesc impotriva Sa… Evident, pacatul a continuat sa fie o lupta zilnica si astfel am cunoscut harul.

“Dar totusi, ce inseamna sa iti pierzi viata pentru Cristos? “

Acum, pentru ca stii ca nu vorbesc de pe pereti…nu am totusi un raspuns clar.

De multe ori ma duc cu gandul la o posibila prigoana… si stiu, pe puterea mea, nu voi putea sta in picioare. Ma cunosc pe mine si stiu cine este cel mai mare dusman al inimii mele: insasi EU . Dar impreuna cu Cristos, in slabicune, VOI FI tare.Ce putin asa imi spune Biblia.
Slabiciunile mele, slabiciunile tale…duse la Calvar, sunt facute desavarsite si perfectionate, facute chiar virtuti.

Daca vreau sa imi pierd viata pentru Cristos, trebuie sa imi duc Eul la Calvar.Nu odata pentru totdeauna, ci in fiecare zi, pentru o vesnicie . Ducandu-ma la Calvar, reusesc sa fac ceea ce de fapt nu vreau sa fac.Si astfel, Eul meu pretios pierde, Eu pierd, dar Cristos castiga.Pentru ca Mila biruieste Judecata.

Deci…sa vreau in fiecare zi, cum imi spunea un prieten odata, “sa lupt”. Daca ma cred invinsa si fara sansa de reabilitare, trebuie sa nu ma conformez cu slabiciunea mea ci sa I-o duc lui Cristos.De cate ori pot, chiar si cand nu pot.Pentru ca El asculta glasul celui cazut.Si astfel, in loc sa il las pe EU sa isi faca de cap in templul lui Dumnezeu, il duc la judecata…pentru ca Mila biruieste Judecata.
Pierzandu-l pe Eu … incet-incet il castig pe EL , Domnul Slavei, Regele Vesniciei, Print al Pacii, Dumnezeu Tare si Mantuitor al inimii mele..
Amin

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s